Pericole ireale

Voi scrie o poezie
sa te-nvie
fiindca m-ai ajutat
cu adevarat.

A fost odata ca niciodata
un prichindel,
gresind fata de el
si cu mintea patata,
lovit fiind de porumbel.

Fata din ultima banca,
Azi e in ultima haina..,

Din tine a ramas
mai mult de-un ceas,

o eternitate
de luptat pentru
adevarul din
cetate
despre divinitate,
un film la care ai plans


si tu stiai
si te mirai...
Ce-mi poate
mintea coace: