Viteza luminii

A fost odata o vedeta
Ce-si tapeta cu poze peretii
Pana cand intr-o zi
Tot s-a scorojit
Iar acum ar vrea sa-si ia inapoi
Momentele in care n-a fost cu noi
In spatele greselilor
In fata pasilor.
Poate ca intr-o zi va incepe
Sa-i uite ochii cat doua cepe
Poate...poate
Dar inaintam spre moarte
Si vedeta noastra cauta in ea
Pana cand isi va restabili pacea.
Poate ca va si dormi cu pace
Poate ca din nas nu-i va mai curge
Peste mainile-i frumoase sange;
Dar vedeta cauta placerea pierduta
Vrea sa o doara mai putin decat o suta,
Dar nici chiar deloc, vrea echilibrul;
Sa-si gaseasca loc pe plaja ca nisipul.
Vrea apoi sa cutreiere in timp si spatiu
Si apoi sa vibreze ca un atom de Cesiu.