Orizontul sperantei
C x3200X G320000 G7
Sunt un nebun care canta in parc
Sunt cel ce a ocolit logica
Ce a ocolit clestele umanitatii
Ce e mers pe drumuri nebatute
Sunt un nebun ce canta seara
Ce aude randunici printre pomi
Cand soaptele ii spun mori
F G
Simt mania persecutiei
Si pe tine te confund cu un zeu
Pe care il aud dupa asfintit
Un zeu care nu are picioare de lut
F G C
Ci picioarele de lut il poarta pe el
Am o orga de senzatii, un do re mi
Sunt o epava, corabia nebunilor
Esuata pe un mal de un hal...
Nu conteaza ce am avut
Ci ce am si nu am nimic
Decat un surub lipsa
Si ceasul imi bate fara rotita
F G
Sunt un nebun ce face
Din cal armasar
Sunt rupt in lumea asta
Iar tu ma vei lipi
Cu palme de trezire
Infulec acum adjective
Si atribute de personalitate
Hranindu-mi insangerata martira
F G C
Imaginatia ruginita
Tot mesajul meu sta in
O sticla de bautura
Cand o iau pe aratura
Iar trecutul construieste
Maret edificiu de viitor
Un trecut in care m-am pierdut
Sunt acum in deriva,
Cu un orizont atat de aproape.
Sunt in stare catatonica
Si melancolia ma fura
R.
Sunt pe un brat puternic
Nemilos ma poarta printre culori
Si rad cat ma tine gura
La a mea conditie
La care ma gandesc scapandu-ma
Pe mine din ghearele fricii
Sunt din nou in lanturi
Dar sunetele ma salveaza
Sunt din nou in franjuri
Dar imaginile ma dubleaza
Si discut cu al meu eu
Ce-i scapat din viata.
Si totul e un vis
Viata imi bate filmul
Dar ce nu devine filmul meu
Tot devine ce nu mai e acum
Sunt supravegheat de ochi
Viata devine filmul meu sclerotic
Rad fanatic de ironia mortii
Incrancenat in lupta
Si femeia mea devine vis
O strapung in mintea mea
Sunt personajul central
Nu sunt niciodata suficient
Dar sunt un rau necesar
R
daca nu scriu nu tin minte
Daca tin minte am scris
Dar memoria mea scindeaza
Inteligenta, calul fuge
Ingenunchez la rascruce de vina
Si infrigurat imi astept pedeapsa
eterna, uitarea dulce uitare
Nu mai vreau asa ceva
Chiar daca sunt urmarit
De ganduri ce nu pot sa scap.
Iar venele in cap se sparg
Rime in gand leaga imposibilul
Al meu trunchi spre soare se indreapta
Rupandu-si radacinile ce pompau apa
In loc de sange si ma consum
De al soarelui foc, frunzele imi cad
Ideile imi cad in neantul ce se
Si cand vreau sa rasuflu usurat
Anxietatea nemiloasa si cuvinte
Ecouri ma apasa in continuare
De plumb cavou peste aripi de inger
Deschide intr-un infinit cerc.
Si incerc sa scap de prapastia
De aceeasi piatra funerara ma impiedic
Aceleasi imagini umpla ca o apa
A mea minte si ies creatii lichide
Amintiri psihedelice, armate fara importanta in razboiul cu multiple euri
Imi sta mintea in loc si devin planta
O fumezi si devin un duh incinerat
Si te intrebi pe ce culmi traiesc
Batut de un vant de iarna.
Sunt ultimul paduche ce da din cap
Cand ma sarcific pe al meu altar.
Sunt un vesnic efemer sunt ce nu conteaza, un dement excrement
Iubirii al milei sarcasm
Sunt un luceafar si nu-mi dau drumul
Aripilor pana cand nu retin fiecare bataie spre un paradis decazut
Si asteptandu-ma la ce e mai greu
Imi incatusez al meu eu
Singur imi compun imi impun ideile cu pumnul in cruda lume care m-a respins
ca un avorton imperfect
Tuns din gradina edemului si scapat
In uterul unei virgine creaturi
Sunt un cronos al spatiului si
In stomac aud grohaituri si zeul fluture iritat de cofeina si dopamina
Arunca cu fulgere si tunete
In golul meu prea implinit.
Si crap oul si gheata fricii
In care am tremurat indecis
Caut calul la dinte de bani
El ma cauta de cativa ani
Te voi viola maica preapura
Voi varsa sange sacru
Ca sa vad orizonturi
deschise de sperante.
No comments:
Post a Comment